marcezir, marchezir, marfezir
LvP
1. v. n.
a. 'se flétrir, s'amollir'
b. 'se calmer'
2. v. réfl.
a. 'se flétrir, s'amollir'
b. 'se calmer'
Rn 4:120b [marcesir, marcezir ]; Lv 5:121b [marcezir]
FEW 6/1:307a [ᴍᴀʀᴄᴇ̄ѕᴄᴇʀᴇ], 6/1:423a [*ᴍᴀʀᴡᴏ]. – Stichel 63.