[arairier]

variante(s): araye, arayrie, arayrier

n. m.

'celui qui fabrique la charrue' ou 'celui qui la conduit, charron'

D: 14e/15e s. ToulouseNoulet2 763 (‑ayriĆ©); CConsEscSamaran 282 (‑aye); 1472 ⊂ Pans 2:217,5 (‑ay‑)

FEW.